Sari la conținut

Prima paginăMoto

Frânarea corectă la motocicletă: față, spate și ABS

Cum frânezi corect la motocicletă: cum împarți forța între față și spate, ce face ABS-ul și cum exersezi frânarea de urgență în siguranță.

  • Echipa Auto Transilvania
  • 4 min de citit
Discul și etrierul de frână ale unei motociclete, importante pentru frânarea corectă
Cuprins
  1. Cum se împarte frânarea între roata din față și cea din spate?
  2. De ce contează distanța de oprire?
  3. Ce face de fapt ABS-ul?
  4. Cum frânezi în curbă și pe drum alunecos?
  5. Cum exersezi frânarea de urgență?
  6. Întrebări frecvente

Frânarea corectă la motocicletă înseamnă să apeși progresiv maneta din față, care face cea mai mare parte din oprire, și să folosești frâna din spate ca ajutor pentru stabilitate. Brusc și hotărât nu înseamnă același lucru: forța crește treptat, pe măsură ce greutatea trece pe roata din față și aderența se mărește.

Mulți începători se tem de frâna din față și apasă aproape numai pe cea din spate. Este reflexul care îi face să se oprească mai greu, deși pare mai sigur. Mai jos vezi de ce funcționează altfel, cum folosești ABS-ul și ce poți exersa fără risc.

Cum se împarte frânarea între roata din față și cea din spate?

La frânare, greutatea motocicletei și a pilotului se mută înainte. Roata din față se apasă mai tare pe asfalt, deci poate prelua o forță mai mare, în timp ce roata din spate se ușurează și poate bloca ușor. De aceea, frâna din față face cea mai mare parte din oprirea normală, iar cea din spate ajută la liniștirea motocicletei, mai ales la viteze mici sau pe drum alunecos.

Nu există un procent universal valabil, pentru că împărțirea depinde de motocicletă, de poziția pilotului și de aderență. Important este să înveți regula de bază: începi cu o apăsare lină pe maneta din față, crești presiunea pe măsură ce motocicleta se așază pe roata din față și adaugi frâna din spate ușor, fără blocaj.

De ce contează distanța de oprire?

Distanța totală de oprire are două componente: distanța parcursă în timpul reacției și distanța de frânare propriu-zisă. La 50 km/h parcurgi aproape 14 metri în fiecare secundă. Dacă ai nevoie de o secundă ca să observi pericolul și să reacționezi, ai făcut 14 metri înainte ca frânele să înceapă să lucreze. La 90 km/h aceeași secundă înseamnă 25 de metri.

Asta explică de ce distanța față de vehiculul din față este cea mai simplă măsură de siguranță. Cu cât ai mai mult spațiu, cu atât ai timp să frânezi fără panică. Pe asfalt ud sau acoperit cu frunze, distanța de frânare crește mult, iar la motocicletă diferența se simte mai puternic decât la mașină. Aceleași idei de prudență apar în materialul despre respectarea limitelor de viteză, unde viteza e legată direct de timpul de reacție.

Ce face de fapt ABS-ul?

ABS-ul (sistemul antiblocare) împiedică roata să se blocheze la frânare puternică. Senzorii măsoară turația fiecărei roți, iar când una încetează brusc să se rotească, sistemul reduce presiunea în frână de mai multe ori pe secundă. Rezultatul este că poți frâna cu toată forța fără ca roata din față să alunece, iar motocicleta rămâne stabilă și direcționabilă.

Pe motocicletele noi cu cilindree peste 125 cmc, ABS-ul este obligatoriu în Uniunea Europeană. Ele nu scurtează întotdeauna distanța de oprire, dar îți păstrează controlul. Dacă ai o motocicletă mai veche, fără ABS, învață mai atent limitele frânei din față, pentru că blocajul roții înseamnă, de obicei, cădere.

  • Pe ABS, apasă hotărât și nu relaxa maneta când simți pulsațiile.
  • Pulsațiile în manetă sunt normale, nu defecțiune.
  • Fără ABS, crește presiunea treptat și eliberează-o ușor dacă roata începe să alunece.
  • Verifică lichidul de frână și plăcuțele, pentru că ABS-ul nu compensează frânele uzate.

Cum frânezi în curbă și pe drum alunecos?

Aderența unei anvelope este limitată și se împarte între frânare și înclinare. Dacă frânezi puternic în timp ce motocicleta e înclinată, rămâne mai puțină aderență pentru viraj și motocicleta poate aluneca. Regula simplă este să frânezi înainte de curbă, cu motocicleta dreaptă, și să intri în viraj cu viteza deja potrivită. Dacă totuși trebuie să frânezi în curbă, o faci ușor, redresând puțin motocicleta.

Pe ploaie, pe pietriș sau pe nisip, mărești distanța și apeși mai blând. Ideea e aceeași ca în textul despre conducerea motocicletei pe ploaie, unde importantă e lipsa mișcărilor bruște.

Cum exersezi frânarea de urgență?

Găsește o parcare mare și goală, cu aprobarea proprietarului, sau participă la un curs de conducere defensivă. Începe la viteză mică, de 20–30 km/h, și apasă tot mai ferm maneta din față, observând cum se așază motocicleta. Repetă de mai multe ori, mărind treptat viteza, până când frânarea hotărâtă devine un gest natural. Privește înainte, nu la roata din față, și ține coatele relaxate, pentru că brațele rigide transmit tensiune în ghidon.

Poziția corpului contează. Strânge rezervorul cu genunchii, ca să nu te sprijini în brațe, și păstrează privirea departe. În acest fel nu alunecați înainte pe șa și nu pierzi controlul asupra accelerației.

Multe dintre greșelile de la începutul experienței se repetă la toți șoferii; o parte dintre ele sunt trecute în revistă în articolul despre greșelile frecvente ale șoferilor începători, iar frânarea târzie sau prea timidă apare des.

Întrebări frecvente

Folosesc doar frâna din spate la viteze mici?

În manevre lente, frâna din spate ajută la stabilitate, dar nu înlocuiește frâna din față. Pentru oprirea normală le folosești pe amândouă.

Pot frâna puternic cu ABS pe ploaie?

Da, ABS-ul ajută tocmai în aceste situații, dar distanța rămâne mai mare decât pe uscat. Apasă progresiv și lasă-i sistemului loc să lucreze.

Cât de des schimb plăcuțele?

Când grosimea garniturii ajunge la limita indicată de producător sau când frâna produce zgomote metalice. Verifică-le la fiecare revizie.

↑↓ navighează↵ deschideEsc închidejk între articole